Institutul European pentru Studii Economice a contribuit la realizarea raportului Epicenter intitulat Q.E.D. Why Politicians Need an Evidence-based Approach to Policy Problems.
Elaborarea slabă a politicilor a contribuit în mod semnificativ la provocările Europei în diferite domenii. În ciuda angajamentului declarat al politicienilor de a face politici bazate pe dovezi, lucrarea evidențiază modul în care deciziile sunt infectate de populism și pe termen scurt.
Eșecul politicii energetice a devenit evident în facturile vertiginoase de la invazia rusă a Ucrainei.
Raportul în formă completă, în limba engleză, poate fi descărcat aici.
Capitolul 1 subliniază modul în care politici precum taxele excepționale, strategiile industriale ecologice și plafoanele prețurilor la energie dăunează eforturilor de a produce mai multă energie. Raportul pledează pentru o abordare simplificată, mai puțin împovărătoare, inclusiv liberalizarea piețelor energetice, eliminarea barierelor în calea concurenței, cum ar fi controlul prețurilor, eliminarea subvențiilor și chiar privatizarea sau destrămarea monopolurilor controlate de stat. Capitolul subliniază, de asemenea, modul în care tarifarea carbonului, care împinge piețele către producția de energie cu emisii reduse de carbon, ar trebui să fie utilizată pentru a aborda schimbările climatice în loc de politici industriale ecologice.
Capitolul 2 evidențiază eșecul politicilor prohibiționiste privind drogurile și nicotina. Acesta analizează modul în care interdicțiile, reglementările și supraimpozitarea au alimentat crima violentă organizată și corupția, au crescut presiunea asupra sistemelor de justiție penală și au fost costisitoare din punct de vedere financiar pentru guverne. Autorii recomandă o abordare de „reducere a efectelor nocive” care evidențiază abordarea anterioară de succes a Regatului Unit cu privire la vaping și politicile eficiente de decriminalizare a drogurilor din Țările de Jos și Portugalia.
Capitolul 3 abordează dificultățile sistemelor europene de pensii din cauza îmbătrânirii populației și a datoriilor în creștere. Lucrarea dezvăluie un deficit al contribuțiilor la pensii europene în raport cu costul total. Decalajul, estimat la 5,6% din PIB-ul UE, sau 823 de miliarde EUR, în 2021, este probabil să crească, ceea ce face imperativ pentru factorii de decizie să reformeze proactiv sistemele de pensii pe măsură ce acestea devin nesustenabile.
Capitolul 4 evidențiază în cele din urmă eșecul de a urmări dovezile în politica agricolă, simbolizat de studiile de stat ineficiente și suprareglementarea inovațiilor precum organismele modificate genetic (OMG). O abordare bazată mai mult pe dovezi ar putea crește eficiența și ar putea scădea prețurile alimentelor de consum.
