Au contribuit la realizarea raportului:
Warsaw Enterprise Institute, lead partner, PL
Centre for Global Studies „Strategy XXI,” UKR
Civitas Institute, HU
Compass Political and Economic Research Institute, HU
INESS. Institute of Economic and Social Studies, SK
Institute For Market Economics, BG
The Institute for Economic Studies Europe, RO
Liberální Institut, CZ
Kochański and Partners, PL
Studiul Energizing the Energy Sector in Central-Eastern Europe poate fi consultat integral aici.
Comunicatul de presă poate fi vizualizat aici.
Schimbările climatice sunt incontestabile, iar activitățile umane joacă un rol semnificativ. Cu toate acestea, politicile climatice actuale nu reușesc să exploateze întregul potențial al actorilor din sectorul privat – investitori, întreprinderi și consumatori – pentru a aborda în mod eficient problema. Acesta este argumentul de bază al unui raport recent publicat de un consorțiu de șapte think tank-uri de piață liberă din Polonia, Bulgaria, România, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și Ucraina, coordonate de Institutul de Întreprinderi din Varșovia.
Raportul, intitulat „Energizing the Energy Sector in Central-Eastern Europe”, subliniază faptul că piețele competitive de energie electrică decarbonizează cu 66% mai repede decât cele necompetitive. În ciuda acestui fapt, regiunea Europei Centrale și de Est (CEE) nu a valorificat încă pe deplin potențialul pieței. Cercetătorii au identificat 40 de bariere diferite care împiedică concurența, cresc costurile de afaceri și descurajează investițiile private, încetinind astfel decarbonizarea în aceste țări.
Libertatea economică variază în regiunea ECE. Republica Cehă se află pe primul loc, cu o piață relativ liberalizată, mai puține bariere la intrare și reglementări mai transparente. Cu toate acestea, chiar și aici, rămân obstacole semnificative. De exemplu, finalizarea unui proiect de parc eolian durează cel puțin șapte ani din cauza întârzierilor birocratice. România, cu bariere moderate, prezintă un climat investițional în general favorabil. În contrast puternic, Ungaria este cea mai puțin liberă din punct de vedere economic, marcată de un control guvernamental extins și de schimbări legislative frecvente, creând un mediu volatil pentru investitori. Bulgaria se confruntă cu provocări substanțiale, inclusiv birocrație ridicată și instabilitate de reglementare, care descurajează și mai mult investițiile private. În Polonia, piața energiei este naționalizată efectiv, companiile de stat producând aproximativ 70% din energia țării, marginalizarea investițiilor private. Puterea discreționară deținută de oficialii guvernamentali blochează, de asemenea, investițiile private în noi capacități energetice, cum ar fi reactoarele modulare mici (SMR).
O provocare comună în toate țările ECE este infrastructura. Regiunea reprezintă doar 13% din capacitatea de interconectare internă a UE, în ciuda faptului că reprezintă 28,64% din populația UE, 15% din PIB-ul său și 17% din cererea de energie electrică. Modernizarea rețelei și îmbunătățirea accesului la teren și conexiuni sunt esențiale pentru a facilita tranziția energetică.
Raportul examinează în mod critic impactul politicilor climatice ale UE asupra concurenței pe piețele energetice din ECE. În timp ce UE promovează deschiderea și integrarea pieței, ea permite, de asemenea, programe de denaturare a pieței, cum ar fi Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon (CBAM). Raportul pledează pentru un „Pact pentru Libertate” în rândul țărilor ECE pentru a-și integra politicile economice legate de piața energiei, imaginând Europa Centrală și de Est ca o zonă economică specială unificată. Acest cadru ar armoniza reglementările și soluțiile fiscale, promovând un ecosistem energetic coerent, interconectat pentru peste 110 milioane de oameni și reducând emisiile de CO2.
Recomandările cheie din raport includ:
– Eliminarea barierelor din calea investițiilor: simplificarea cadrelor de reglementare și reducerea birocrației pentru a atrage investitori privați.
– Crearea de stimulente financiare: Dezvoltarea instrumentelor financiare pentru a canaliza capitalul în cercetare, dezvoltare și modernizare a infrastructurii energetice.
– Eliminarea treptată a subvențiilor: eliminarea denaturărilor pieței și promovarea concurenței loiale prin eliminarea treptată a subvențiilor.
– Reevaluarea politicii UE privind clima: evaluarea eficienței ETS și CBAM și ajustarea cotelor de TVA pentru a reduce sarcina asupra consumatorilor.
Se estimează că 100 de miliarde de dolari pe an în cercetare și dezvoltare în domeniul energiei curate sunt necesare pentru a atenua efectele negative ale schimbărilor climatice, un obiectiv pe care capitalul privat ne poate ajuta sa il atingem. Chiar și în condițiile nefavorabile actuale, 77% dintre companiile din regiunea ECE investesc în dezvoltarea afacerilor, capitalul privat reprezentând aproape 70% din investițiile în surse regenerabile. Această tendință evidențiază potențialul politicilor orientate spre piață de a atrage mai mult capital privat, ceea ce duce la scăderea prețurilor la energie și la atenuarea sărăciei energetice, o problemă semnificativă în regiune.
