Institutul European pentru Studii Economice a contribuit la realizarea raportului Epicenter legat de „Revitalizarea Pieței Unice pentru următorii 30 de ani”.
Piața unică (SM) a Uniunii Europene reprezintă o piatră de temelie a integrării economice, stimulând creșterea și convergența între statele membre. Studiul lui Veld din 2019 subliniază rolul esențial al SM, indicând că fără el, economiile UE s-ar confrunta cu o contracție semnificativă, subliniind importanța sa economică.
În special, țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au beneficiat, PIB-ul pe cap de locuitor și consumul individual crescând, apropiindu-le de media UE.
Cu toate acestea, o privire mai atentă relevă disparități, unele state din Europa Centrală și de Est întâmpinând o încetinire a convergenței, semnalând necesitatea unor politici direcționate pentru a asigura o creștere susținută și o integrare.
Studiul complet, în limba engleză, poate fi descărcat aici.
Principalele concluzii ale raportului sunt:
Piața unică a UE (SM) a fost esențială pentru creșterea economiilor statelor membre, fără ea, economiile UE s-ar micșora cu până la 20,5%.
Calitatea de membru al SM are un impact semnificativ asupra mișcării forței de muncă, stimulând lucrătorii să caute salarii mai mari și standarde de trai mai bune în țările din blocul vestic, în timp ce trimit bani acasă.
Restrictivitatea crescută a comerțului cu servicii, care a fost deosebit de pronunțată în ECE, a împiedicat creșterea sectorului.
Aplicarea legislației UE prezintă o imagine mixtă; în ciuda eforturilor de organizare, persistă un număr de cazuri restante.
Piețele de capital din UE sunt semnificativ în urmă față de SUA/ Volumul și frecvența intrărilor de investiții pe piața unică sunt astfel puternic afectate de lipsa competitivității acesteia pe piață.
Creșterea ajutorului de stat, în mare parte din cauza subvențiilor ecologice, prezintă un risc pentru concurența în cadrul SM prin efectele sale puternic de distorsionare.
Reglementările ocupaționale afectează o parte semnificativă a lucrătorilor din UE, ceea ce poate duce la creșterea șomajului, cum ar fi noua legislație privind munca pe platformă, care ignoră preferințele lucrătorilor, scăderea eficienței și creșterea costurilor.
Măsurile netarifare afectează în mod disproporționat importurile din UE, în special în industriile alimentare și chimice – crescând prețurile de consum și agravând presiunile inflaționiste.
Cadrele ESG obligatorii impun costuri substanțiale de raportare asupra întreprinderilor, afectând în mod disproporționat IMM-urile, subminând competitivitatea generală.
Legea DMA, DSA și AI riscă să înăbușe inovarea și să limiteze libertățile pe piețele digitale – descurajând în continuare creșterea sectorială și inovarea.
Lucrarea recomandă ca Uniunea Europeană să:
Prioritizeze SM ca obiectiv cheie al UE, pledând pentru obiective ambițioase și pentru demontarea barierelor comerciale.
Consolideze aplicarea legislației UE pentru a simplifica procedurile și pentru a reduce întârzierile de cazuri.
Liberalizeze reglementările ocupaționale, a piețelor muncii și a sectoarelor de servicii pentru a spori competitivitatea.
Reducă sarcina de reglementare cu o abordare neutră din punct de vedere tehnologic și sisteme de autorizare armonizate.
Abordeze provocările din sectorul digital prin revizuirea DMA, DSA și AI Act pentru a stimula inovația și a asigura libertatea pieței.
