Inflația afectează pe toată lumea, însă nu în același fel. Cei mai săraci români au ajuns să resimtă o rată medie a inflației mai mare cu 1,4% decât cea calculată pentru toată populația României. Temperarea inflației este esențială pentru protejarea economiilor și bunăstării populației. Dincolo de măsurile de politică monetară, trebuie folosite în cel mai scurt timp posibil și toate instrumentele non-monetare pe care le avem la dispoziție pentru a nu periclita nivelul de trai.
O mai bună înțelegere a fenomenului reiese din analiza modului în care românii își prioritizează cheltuielile. Astfel, cei mai săraci 10% dintre români alocă 48,5% din cheltuielile de consum pentru achiziționarea de produse alimentare și băuturi nealcoolice, în vreme ce cei mai bogați 10% dintre români alocă, pentru aceleași produse, doar 24,2% din cheltuielile lor de consum.
Studiul „Creșterea costului vieții: recomandări pentru scăderea inflației” poate fi consultat aici.
Comunicatul de presă poate fi vizualizat în întregime aici.
The English version of the press release can be downloaded here.
Din concluziile studiului
O categorie de produse care îi ard la buzunar pe români este cea a alcoolului și tutunului, pentru care statul impune accize, cu scopul declarat de a încuraja un comportament responsabil în ceea ce privește consumul acestor produse.
Accizele contribuie la creșterea prețurilor la aceste categorii de produse. Altfel spus, statul are grijă de noi scumpind unele produse care ne plac, iar impactul accizelor asupra prețului final nu este deloc neglijabil. De exemplu, aplicarea accizelor și a TVA-ului poate duce la creșterea cu două treimi a prețului de raft în cazul băuturilor spirtoase.
Dacă în cazul unor produse precum cele din tutun, al băuturilor alcoolice sau al răcoritoarelor pe bază de zahăr putem identifica legate de sănătatea populației, care ar putea fi folosite ca justificare pentru introducerea taxării suplimentare a consumului, aceste intervenții sunt mult mai greu de argumentat în domeniul energiei, în mod special într-o perioadă în care românii se luptă cu neajunsurile provocate de creșterea galopantă a prețurilor. Desigur, reducerea poluării poate fi și este folosită ca argument pentru a justifica accizele aplicate produselor energetice, însă prioritatea ar trebui să fie creșterea disponibilității energiei de orice fel într-o țară în care un procent mare din populație trăiește într-o stare de sărăcie energetică
Există un domeniu atipic pentru economia românească, cel al telecomunicațiilor. Este singurul domeniu în care s-a înregistrat o scădere a prețurilor în perioada octombrie 2021-octombrie 2022, prețul serviciilor de telefonie scăzând cu 0,76%.
Calitatea serviciilor este de asemenea foarte ridicată, viteza internetului fix din România fiind în top 10 la nivel mondial. În România viteza medie de descărcare prin conexiuni fixe era, în luna octombrie 2022, a doua cea mai mare în rândul țărilor UE, după Franța, România mai fiind depășită la nivel european doar de Elveția și Monaco.
Explicația poate fi citită în capitolul Telecomunicații din studiu.
Pensionarii fac parte din categoria cetățenilor români care au cele mai mari dificultăți în a-și asigura un trai decent, iar motivul este acela că sistemul public de pensii a fost construit prost, din moment ce este nevoit să completeze pensiile unor persoane cu stagiu complet de contribuție, astfel încât să ajungă să primească măcar 1.000 de lei pe lună. Și este vorba de numere mari: sunt peste un milion de persoane aflate în această situație umilitoare! Pentru ca sistemul să fie reparat este nevoie de măsuri curajoase.
