Studiu. Bani albi pentru zile negre. Cum putem salva sistemul de pensii?
ianuarie 2024
Institutul European pentru Studii Economice a finalizat un studiu amplu despre sistemul de pensii din România, într-o încercare de a aduce lumină asupra complexităților și a provocărilor cu care se confruntă acesta. Raportul, creat de specialiștii Christian Năsulea, Radu Nechita și Diana Florentina Năsulea, oferă o perspectivă profundă asupra structurii și funcționării sistemului, precum și asupra impactului acestuia asupra economiei și societății românești.
Analiza detaliată evidențiază faptul că sistemul actual de pensii din România este predominant unul redistributiv, ceea ce înseamnă că el depinde în mare măsură de contribuțiile curente ale angajaților pentru a plăti pensiile actuale. Acest model prezintă riscuri semnificative, în special în contextul unui climat demografic schimbător și al unei populații îmbătrânite.
Studiul subliniază, de asemenea, că sistemul actual este afectat de inegalități structurale, inclusiv existența pensiilor speciale și practicile de pensionare anticipată nejustificată. Aceste aspecte nu doar că subminează echitatea sistemului, dar și adaugă o presiune financiară considerabilă asupra acestuia.
Analiza detaliată evidențiază faptul că sistemul actual de pensii din România este predominant unul redistributiv, ceea ce înseamnă că el depinde în mare măsură de contribuțiile curente ale angajaților pentru a plăti pensiile actuale. Acest model prezintă riscuri semnificative, în special în contextul unui climat demografic schimbător și al unei populații îmbătrânite.
Studiul subliniază, de asemenea, că sistemul actual este afectat de inegalități structurale, inclusiv existența pensiilor speciale și practicile de pensionare anticipată nejustificată. Aceste aspecte nu doar că subminează echitatea sistemului, dar și adaugă o presiune financiară considerabilă asupra acestuia.
Din concluziile studiului
Din perspectivă financiară, contribuțiile la sistemele de pensii prin repartiție sunt mai degrabă o formă de impozitare decât un mijloc de economisire pentru pensie. Deoarece aceste contribuții nu sunt acumulate în conturi personale de pensie și deci nu sunt nici investite pentru a genera randamente, ele nu contribuie direct la securitatea financiară viitoare a contribuabililor. În schimb, ele funcționează ca un transfer de bogăție de la generația activă la cea pensionată, cu promisiunea implicită că viitori contribuabili vor continua să finanțeze pensiile viitorilor pensionari.
Cea mai recentă modificare, în curs de desfășurare, prevede o creștere a pensiilor cu 40% începând din 2024. Acest model evidențiază modul în care sistemul de pensii Pilonul 1 este frecvent folosit de politicieni pentru a asigura voturi imediate cu prețul creșterii obligațiilor fiscale viitoare și a datoriei publice.